Dezvolta propria afacere. Castiga-ti libertatea financiara

Lasă un comentariu

 

 

De ce ai fi interesat sa-ti dezvolti propria  afacere? Ei bine pentru ca economia nu merge perfect, un job bun e greu de gasit, poate jobul tau nu este  chiar atat de perfect  sau poate sefii tai nu sunt perfecti. Eu unul am fost interesat sa lucrez pe cont propriu. Sa imi iau  destinul in propriile maini.

Dar tu? Tu ce cauti?18

 

Majoritatea oameilor vor o slujba bine platita si sigura. Toata  viata altcineva va decide cati bani sa castigi, cand sa mergi la munca,  cat sa muncesti, cand sa-ti iei liber.

Ce vrei sa devii: bogat  sau angajatul unui om bogat?

Ce  alegi? Libertatea financiara sau griji legate de siguranta locului de munca, de rate, de pensie?

Sa-ti construiesti propria retea sau sa lucrezi in reteaua altora?

Sa lucreze banii  tai pentru tine sau  tu sa  lucrezi pentru bani.

 https://dezvoltapropriaafacere.wordpress.com/

 

Posibila datorie a Germaniei fata de BNR

Un comentariu

Am citit intr-un articol din revista Historia ca in urma unui contract incheiat in 23 martie 1939, Bucurestiul se obliga sa livreze Germaniei diverse marfuri. Moneda de plata era marca germana imperiala( RM). Astfel in iunie 1944 BNR a instiintat Banca Reglementelor Internationale de la Basel asupra faptului ca Germania avea restante la contractul de clearing. (clearingul reprezinta o compensare a datoriilor din livrarile de marfuri si prestarile de servicii reciproce si implica excluderea transferului valutar, cea mai intalnita forma de clearing fiind clearingul bilateral cu doua conturi). Datoria se ridica in 1944 la 545 milione RM, ca apoi sa ajunga in anul 1945 la 1,3 miliarde RM.

Astazi datoria, reactualizata, depaseste 18 miliarde euro, suma aproapa egala cu imprumutul de la FMI. De ce nici un oficial roman nu a ridicat aceasta problema? Poate rambursarea acestui imprumut s-ar fi facut in tehnologie si investitii germane in domeniul infrastructurii, poate s-ar fi retehnologizat fostele intreprinderi comuniste si nu ar mai fi fost vandute la fier vechi. Inca o datorie data uitarii ca si cele pe care le avem de incasat de la tarile din Orientul Mijlociu si Africa. Adica noi renuntam sa incasam creantele noastre si in acest timp ne imprumutam cu drag de oriunde se poate. Cam asta e linia politicii romanesti. De ce FMI si Banca Mondiala in schimbul renuntari la creantele noastre asupra Irakului nu ne-au scazut aceste sume din valoarea datoriilor catre ele?
Costul renuntarii la aceste creante este reprezentat de cresterea impozitelor, a scaderii salariilor in segmentul bugetar, impozitarea pensiilor, diminuarea investitiilor, etc.

Ar trebui sa renuntam la atitudinea de milogi si sa ne aparam interesele atat ca stat cat si ca indivizi.

Planul de afaceri

Lasă un comentariu

Elaborarea planului de afaceri

Planul afacehttps://flogabriel.wordpress.com/wp-admin/post-new.php?post_type=postrii este una din cele mai bune modalitati prin care întreprinzatorul se poate asigura de sprijin banesc (creditare, investire de capital) din partea unei surse de finantare. În continut, prin relatiile operationale se înscrie riscul propus prin luarea deciziei de a initia sau
dezvolta afacere.

Procesul de întocmire a planului afacerii presupune parcurgerea ordonata a mai multor etape si reluari, existând si posibilitatea opririi lui de parcurs, daca anumite conditii nu sânt satisfacute.

continuare

Planul de marketing

Lasă un comentariu

Pentru ca o afacere sa aiba succes aceasta trebuie sa fie cat mai bine planificata. Planificarea activitatilor de marketing, analiza pietei, conceperea produsului si a modului in care acesta va apare pe piata, estimarea cheltuielilor duc la o conturare cat mai clara a activitatilor si directiilor de evolutie a firmei.
Planul de marketing face parte din Planul de Afaceri al firmei pe care se bazeaza insasi existenta firmei.

Intr-un plan de marketing se analizeaza activitatile firmei, se identifica oportunitatile si dezavantajele, punctele tari si slabe ale afacerii, se definesc obiectivele de marketing si strategiile de atingere a acestora, se realizeaza un program al actiunilor care trebuie intreprinse si se stabilesc metode de evaluare si control al activitatilor.

continuare

Studiu de fezabilitate

Lasă un comentariu

Un studiu de fezabilitate trebuie sa contina urmatoarele:

INTRODUCERE
1 Scopul si obiectivele studiului
2 Prezentarea pe scurt a agentului economic
3 Prezentarea elaboratorului
4 Surse de documentare
5 Sinteza studiului
5.1 Produse / servicii oferite
5.2 Prezentarea investitiei
5.3 Programul de punere in functiune
5.4 Planul de finantare a investitiei
5.5 Principalele concluzii rezultate

continuare

Arta de a deveni simpatic

Un comentariu

Daca v-as spune ca in acest articol as vrea sa va explic tehnica de compunere a unei simfonii ati gandi ca am innebunit dintr-o data, sau ca vreau sa rad de voi: admitand ca o creatie artistica complexa – cum este o simfonie – se poate codifica intr-o serie de reguli fixe (ceea ce, oricum, nu este adevarat…), oricine stie ca invatarea lor cere ani de studiu la conservator, indrumarea unui specialist, lucru din greu si, mai presus de toate, o experienta personala formata in principal din incercari si greseli.

Afirm aceasta intrucat pretentia de a explica tehnica (sau, mai bine zis, tehnicile) „raport” intr-un articol de cateva pagini este nu numai absurda dar, fiind vorba despre raporturi personale, devine si periculoasa (tehnicile mai avansate deriva in mod direct din cele intrebuintate in hipnoza terapeutica si sunt orientate spre influentarea partii inconstiente a interlocutorului, implicand toate resursele de comunicare, verbale si non-verbale; aplicarea lor incorecta ar duce la rezultate catastrofale).

Sa nu uitam: comunicarea, in special cea paraverbala si non-verbala (care, sa ne reamintim ca reprezinta impreuna 93% din mesajul perceput), constituie o activitate a carei invatare solicita verificarea directa a aplicarii in practica a ceea ce s-a invatat teoretic. Este acelasi lucru ca si cum v-ati instala la conducerea unui aeroplan dupa ce veti fi citit o carte despre „Cum sa devii pilot in 24 de ore”.

Asadar, ma voi limita la expunerea conceptelor de baza, fara a intra in detaliile tehnicilor care ar putea fi usor intelese gresit, propunandu-va un exercitiu simplu care va poate folosi la crearea unei experiente proprii.
Inca ceva! Pentru a evita repetari inutile, contez pe faptul ca ati citit articolele precedente, la care va trebui, deseori, sa fac referire.

Ce este raportul

Va propun un exercitiu. Amintiti-va de ultima intalnire cu un prieten. Acum incercati sa va amintiti pozitia corpului dvs., gesturile pe care le-ati facut, tonul vocii si cuvintele pe care le-ati folosit, ca si senzatiile pe care le-ati incercat. Evocati, pentru cateva minute, situatia cu maxima precizie posibila.

Bun. Acum faceti acelasi lucru, dar gandindu-va ca stati de vorba cu un preot, apoi un ofiter din armata, apoi cu un copil de cinci ani si, de ce nu, cu o fata frumoasa (puteti sa continuati asa cat va place, imaginandu-va si alte situatii: intalnirea cu presedintele Statelor Unite, cu un star rock, cu un extraterestru…).
Cu un minimum de atentie, v-ati dat cu siguranta seama de capacitatea dvs. de a va modifica nu numai limbajul ci si tonul, privirea, pozitia corpului fata de persoana cu care sunteti. V-ati dat seama si de faptul ca aceste modificari nu sunt datorate ipocriziei sau falsitatii, ci necesitatii de a stabili un dialog cu interlocutorul, cautand afinitati comune in care acest dialog este posibil (de exemplu, sper ca nimanui sa nu-i vina in minte sa discute cu un copil ca si cum ar vorbi cu Bill Clinton sau viceversa…).

Mergand mai departe cu rationamentul, ajungem la concluzia ca in aceste cazuri tema noastra este relativ usoara, in masura in care rolul public jucat de o persoana ne informeaza suficient asupra sistemului sau de credinte, asupra valorilor, asupra modului in care, probabil, va reactiona la comportamentul nostru.
O prima definitie a „raport”-ului ar fi deci: capacitatea de a intra in sintonie cu interlocutorul, astfel incat sa respectam sistemul de credinte si valori si sa utilizam o comunicare verbala si non-verbala care sa ne permita sa fim intelesi.
Ceea ce este important de inteles acum este ca noi deja avem, instinctiv, capacitatea de a stabili un „raport” si de a ne modifica comportamentul in acest scop, fara a ne simti, cu toate acestea, ipocriti sau privati de individualitatea noastra.

Fara „raport” nu exista comunicare eficienta

Sa mergem mai departe. Fara indoiala, v-ati dat seama ca in unele situatii este mai usor decat in altele si aceasta avand in vedere propriile dvs. experiente: poate ca v-ati simti in largul dvs. cu un preot si nu cu un copil, poate ca ati sti cum sa tratati un general dar va simtiti jenat cand aveti de-a face cu o fata. Consecinta celor ce-am spus, poate evidenta, dar din cauza careia, din pacate, majoritatea testelor de vanzare si de comunicare se prabusesc, este aceea ca nu exista un mod potrivit sau o tehnica perfecta de a dialoga cu cineva, dar exista un mod mai eficace decat altele de a dialoga cu acea persoana anume.

Urmarea definitiei „raport”-ului este deci, capacitatea de a alege din gama de comportamente pe care o avem la dispozitie, pe acela care ne permite cel mai rapid sa gasim o baza comuna de intelegere. Consecinta este urmatoarea: cu cat este mai mare flexibilitatea noastra (capacitatea de a ne adapta comportamentul), cu atat este mai mare capacitatea noastra de a intra in „raport” cu interlocutorul.
Si atunci, inainte de a examina diferite tehnici, imi permit o consideratie: orice ne-am gandi sa facem, orice obiectiv am hotari sa urmarim, exista cineva in masura sa ne ajute sa-l indeplinim mai repede si mai bine (Va amintiti? Credinta nr.6: Oamenii sunt resursa noastra maxima).
In afara de aceasta, „raport”-ul este considerat indispensabil pentru capacitatea de a-i motiva pe ceilalti. Odata stabilita baza comuna de intelegere, imi va fi infinit mai usor sa conduc interlocutorul acolo unde doresc EU.
Capacitatea de a institui „raport”-uri productive cu ceilalti reprezinta baza oricarui lucru si a oricarei realizari si ma ajuta sa inteleg imediat daca o persoana va avea succes sau nu in ceea ce face. Caci figura lupului singuratic este o inventie literara fascinanta, dar nu isi gaseste nici un corespondent in realitate (si, admitand reusita, cu cine va imparti succesul?).

Cum intri in raport cu interlocutorul

Constatandu-i importanta, sa vedem cum este posibil sa intri in „raport” cu interlocutorul.
Primul pas este acela de a cerceta ceea ce este comun sau de a face in asa fel incat interlocutorul dvs. sa perceapa o anumita afinitate cu dvs. Ganditi-va inca o data la o intalnire ocazionala si veti constata ca primii pasi au avut o oarecare baza comuna: un domeniu de interes, o persoana care va cunoaste pe amandoi sau chiar si numai faptul ca aveati acelasi semn zodiacal.
Ganditi-va la „raport”-ul care se formeaza imediat cand se intalnesc doi microbisti purtand culorile aceleiasi echipe: doi necunoscuti perfecti care, dupa cateva minute, converseaza ca doi vechi prieteni!
Atunci, daca vrem sa instauram un dialog cu cineva, este fundamental sa ne concentram asupra afinitatilor, lasand pentru moment la o parte diferentele. Dar acest lucru este evident si pe noi ne intereseaza ceva mult mai subtil si eficace. Procesul de perceptie a afinitatilor cu o alta persoana functioneaza mai ales la nivelul subconstientului si este determinat de toata acea serie de microcomportamente (sa ne amintim ca fiecare comportament reprezinta comunicare) care, cu toate ca sunt percepute pana sub limita constientului, determina rezultatul final.
Si in acest caz, mecanismul consta in decodificarea elementelor care il caracterizeaza pe interlocutorul nostru, utilizarea lor pentru a stabili contactul si, succesiv, pentru a-l conduce acolo unde consideram oportun. (Procedeul „reflecta si ghideaza”).

Punctele ale cunoasterii interlocutorului

In toate cursurile de vanzare ni se spune sa ne punem in locul clientului sau sa vedem lucrurile din punctul lui de vedere, fara a ni se spune insa… cum. Sa vedem punctele „cheie” asupra carora sa ne concentram pentru a obtine rezultatul dorit. Fiecare dintre aceste puncte are un mecanism de „reflectare si ghidare” specific, asupra caruia avem acum o imagine, dar pe care il vom analiza intr-unul din articolele viitoare.

Fizice

– Respectarea distantelor. Fiecare persoana, intr-o conversatie particulara, are o zona proprie de distanta optima, care va fi descoperita si respectata. Zona se descopera cu usurinta intrucat, incalcand-o, persoana se lasa putin pe spate sau se retrage cu un pas (marunt).
– Pozitia corpului si gestica. Imitarea (sau mai bine zis, oglindirea) pozitiei corpului interlocutorului, cu o tehnica potrivita, induce imediat o senzatie de afinitate pe care persoana o percepe si pe care nici ea insasi nu stie sa o explice.
– Ritmul respiratiei. Se va sincroniza cu ritmul respiratiei interlocutorului, chiar daca aparent este ciudat si nenatural, este unul dintre cele mai puternice mijloace pe care le avem la dispozitie pentru instaurarea „raport”-ului.

Verbale si paraverbale

– Copierea canalului senzorial predominant al interlocutorului. Am vorbit despre aceasta in numarul din august. Fiecare persoana utilizeaza cu predilectie un anumit canal senzorial (vizual, auditiv, kinestezic) si exprima acest lucru folosind cu predilectie anumite cuvinte „cheie”. in acelasi mod, el va da o semnificatie aparte anumitor cuvinte si noi suntem aceia care trebuie sa le descoperim si sa le folosim. Cat despre ceea ce am spus in numarul din octombrie despre intrebarile de pus, acestea ne vor fi de un real folos.
– Tonul vocii si viteza. Si aici, ca si in cazul mimicii, copierea se va face cu extrema atentie, pentru a evita depasirea limitei constientului; importanta lor este, oricum, fundamentala.

Mentale

In acest caz este nevoie de o carte (pe care, de fapt, o am in pregatire!), cadrul limitat al unui articol, sau al unor articole, fiind absolut insuficient. Sa va prezint, totusi, un rezumat schematic.
Metaprogramele sunt structuri de ordine generale, independente de continut, care determina modul nostru de abordare a experientei.
Principalele metaprograme sunt:
– Catre/Dinspre: o persoana poate fi motivata pentru a obtine ceva placut sau pentru a evita ceva neplacut.
– Referinta interna/Referinta externa: persoana ia decizii bazandu-se pe propriile senzatii sau in functie de ceea ce spun altii.
– Adecvate/Neadecvate: persoana se poate concentra masiv asupra afinitatilor sau diferentelor.
– Posibilitati/Necesitati/Motive: este in functie de justificarea pe care o persoana o gaseste pentru propriile actiuni.
Metaprogramele trebuie descoperite cu tehnici potrivite si apoi copiate si utilizate in cursul conversatiei.

Valori

Sunt veritabile filtre de evaluare. Ele privesc modul in care noi decidem ceea ce este bun sau rau, corect sau gresit.
Ca sa le aflu trebuie sa raspund la intrebarea „Ce este important pentru mine?”
Valorile sunt ordonate ierarhic, de la cea mai importanta la cea mai putin importanta si pot fi usor descoperite cu cateva intrebari cheie.

Criterii echivalente

Reprezinta modul in care valorile sunt intelese in practica. Caci aceeasi valoare (libertate, de exemplu) este inteleasa in moduri foarte diferite.

Credinte

Credintele se refera la convingerea ca anumite lucruri sunt adevarate si altele nu (vezi articolul din noiembrie) si la secventele cauza – efect (daca…, atunci…).
Ele se formeaza pe parcursul intregii noastre existente pe baza:
– mediului social
– evenimentelor
– cunostintelor
– rezultatelor precedente
Nici o persoana nu ar putea, in mod normal, sa reactioneze in afara propriilor credinte, asadar si acestea trebuie sa fie descoperite si copiate cu grija.
A nu tine cont de credintele si de valorile altei persoane reprezinta principala cauza a neintelegerilor.

Atasamente

Insotesc valorile si credintele si privesc un element specific (sunt fundamentale, pe parcursul unei intalniri in scop de vanzare).

Amintiri

Amintirile influenteaza profund perceptiile si raspunsurile comportamentale ale persoanelor.
Este evident ca nu puteti sti tot ceea ce isi aminteste cineva, dar informatiile pe care o pesoana le pastreaza din anumite experiente ne pot fi de asemenea de folos in conducerea unei conversatii. Daca… ele ne sunt cunoscute.

Decizii

Deciziile se refera la noi si la mediu si sunt luate in mod inconstient in primii ani de viata si preponderent constient ulterior (rational sau afectiv). Ele exprima credinte, valori, atasamente.

Poate ca unii dintre dvs., in acest moment, se intreaba daca intr-adevar merita sa cunoasca toate acestea referitor la o persoana, iar altii se minuneaza de cat de multe sunt de descoperit. Ceea ce eu pot spune, pe baza experientei mele, este ca dupa putina practica devine un automatism descoperirea punctelor „cheie”. Invingerea rezistentelor in aceste puncte „cheie”, in special in ceea ce priveste tratativele comerciale, inseamna sa le utilizezi astfel incat sa conduci conversatia spre beneficiul tau fara ca interlocutorul sa constientizeze acest lucru. In acest moment, interlocutorul te va percepe ca o persoana deosebit de simpatica careia, nu stie de ce, dar este inclinat sa-i faca anumite favoruri pe care nu le-ar face altei persoane.

Tema… pentru raport

Oricum, avand in vedere ca, dupa cum cred eu, rezultatele personale obtinute au ultimul cuvant, va propun un experiment preliminar, in asteptarea marilor rezultate.
Incercati, pe parcursul urmatoarei intalniri cu cineva, sa va controlati pozitia corpului si a miscarilor (evident, in maniera discreta si nu vulgara) si observati ce se intampla.

Adaugati si copierea canalului senzorial predominant al interlocutorului, dupa cum am vazut in numarul din august; apoi intrerupeti contactul. O data in plus, observatiile personale vor reprezenta cea mai buna experienta pentru dvs. Ca exercitiu de flexibilitate, distrati-va copiind anumite credinte particulare ale cuiva pe care il cunoasteti si incercati sa va imaginati cum s-ar schimba modul dvs. insusindu-va, pentru scurt timp, aceste credinte. Este un exercitiu obositor dar extrem de instructiv.

Un ultim lucru: in momentul in care copiati mimica, sistemele de valori si credintele cuiva, incepeti intr-adevar sa vedeti lucrurile din punctul sau de vedere si sa fiti mult mai intelegatori si empatici. Vi se pare un rezultat de dispretuit?

Articolele de la Programare Neuro-Lingvistica si Analiza Tranzactionala nu imi apartin, le-am primit de la cineva care le-a descarcat de pe net. Dar cred ca si autorul lor ar fi vrut ca mai multi oameni sa aiba acces la aceste cunostinte!!!

Cum puteti deveni convingator

Lasă un comentariu

Materia noastra cenusie primeste in mod constant din mediu o serie de stimuli vizuali, auditivi, tactili (sau, mai bine zis, kinestezici) care sunt perceputi de organele de simt; dintre acestia, o parte foarte redusa trece in constiinta noastra, pentru a fi ulterior inmagazinati in memoria
noastra.

Memoria functioneaza intr-o maniera asociativa, adica conectand fiecare nou imput „intrare” la ceva care deja exista, dar nu rational si logic in mod necesar.
In acelasi timp, in creierul nostru ajung informatii despre fiziologia noastra interna.

Urmeaza acum cateva principii deosebit de importante:
Orice experienta umana poate fi descrisa in termeni si fiziologici.
Fiecare persoana a avut diverse experiente si astfel asocierile prezente in memoria sa vor fi subiective.

Continutul memoriei da fiecarei persoane viziunea personala asupra lumii inconjuratoare, care va fi in mod necesar unica si personala.
Fiecare informatie nou intrata va stimula asocierile preexistente si, pe baza lor, va fi decis un anumit comportament.

Cuvintele sunt doar simboluri sonore (voce) sau vizuale (scris) carora o comunitate etnica le-a asociat o valoare care se presupune a fi impartasita de toate persoanele apartinand acelei comunitati.

De fapt, toate acestea pot fi reprezentate schematic astfel:

Stimul > Prelucrare interna > Raspuns

Sa dam un exemplu simplu: doua persoane se afla intr-o incapere si stau de vorba.
La un moment dat, intra un caine dand din coada.
O persoana incepe sa-l mangaie, iar cealalta se refugiaza inspaimantata la masa.
Ce s-a intamplat?
Ambele persoane au primit aceiasi stimuli senzoriali (stimulul vizual – imaginea cainelui; stimul-ul auditiv – zgomotul pasilor sai, maraitul etc; stimulul kinestezic – mirosul), dar in timp ce prima persoana ii asocia cu amintirea afectiunii si a placerii, la cea de-a doua persoana au stimulat amintirea fricii si a fugii (probabil fusese muscata in trecut).

Cuvintele reprezinta stimuli ca oricare altele si pot produce aceleasi rezultate imprevizibile, intrucat interlocutorul poate sa le atribuie alta valoare simbolica decat cea conferita de noi.
Subliniez faptul ca despre orice as vorbi, prin cuvinte se poate obtine doar o modesta aproximare, niciodata o descriere perfecta. (Daca eu spun „casa”, toti stiu ce vreau sa spun, dar fiecare isi va face o reprezentare mentala diferita. Daca dupa aceea vorbesc despre valori si sentimente, ne vom afla intr-o confuzie totala. La ce va ganditi daca spun „dragoste”? Si „succes” sau „echitate”?).

Profit de ocazie pentru a va prezenta o prima tehnica, elementara: cand vreti sa convingeti pe cineva sa faca ceva, puteti sa folositi linistiti aceste cuvinte, pe care toti le recunosc drept pozitive si va garanteaza un acord imediat al auditorului.
Ascultati discursurile tuturor oamenilor politici din lume si puteti sa constatati clar cum sunt constituite din acest gen de cuvinte.
Toti va vorbesc de „libertate”, „dezvoltare”, „pace”, „prosperitate”, ferindu-se bine de la inceput de detalii concrete…

Reintorcandu-ne la argumentatii mai tehnice, sa adaugam ca fiecare persoana, in afara de a avea o „harta a lumii” subiectiva, are si un mod personal de a prelucra informatiile.
Pentru a comunica eficient trebuie, deci, sa descoperim acest mod, pentru a ne putea sincroniza(a oscila pe aceeasi lungime de unda) cu cel (tonul) al interlocutorului nostru sau sa ne punem de acord cu el. (Acesta este un concept complex pe care il vom dezvolta pas cu pas).

O prima diferenta fundamentala o constituie faptul ca fiecare dintre noi prestabileste un canal senzorial anume pe care isi bazeaza propria experienta si, deci, propria comunicare.
Or, unele persoane vor da cea mai mare importanta informatiilor vizuale, altele celor auditive, altele celor kinestezice si vor comunica in consecinta.
Acestea pot fi percepute cu usurinta ascultand cuvintele pe care le foloseste o persoana: expresii ca „situatia este clara”, „astazi vad totul in negru”, „este un adevar clar (luminos)” ne spun ca persoana care le utilizeaza are o modalitate de perceptie a realitatii preponderent vizuala.

In schimb, fraze ca: „asta nu-mi suna bine”, „este un contrast strident”, „exista un dezacord” vor indica o preponderenta auditiva. in acelasi mod, cei care utilizeaza expresii ca: „am prins ideea”, „simt lumea pe umerii mei”, „totul se indreapta catre perfectiune” utilizeaza o modalitate de perceptie preponderent kinestezica.
A utiliza acelasi mod dominant de perceptie ca si interlocutorul reprezinta primul pas catre obtinerea „acordarii” si catre eficacitatea comunicarii. (Daca trebuie sa vindeti o masina unui client „vizual”, este absolut inutil sa-i vorbiti despre zumzetul motorului sau despre cat de comode sunt scaunele, insa e foarte bine sa va concentrati asupra culorii si liniei).
In concluzie, ca prin pas catre o comunicare mai buna, incercati luna aceasta sa faceti unele exercitii simple: Ascultativa interlocutorul pentru a intelege ce modalitate de perceptie adopta. Incercati sa-i raspundeti si sa-l convingeti de ceva utilizand modalitatea sa (daca foloseste termeni vizuali, faceti-o si voi si asa mai departe).
Incercati apoi sa schimbati deliberat modalitatea si observati ce se intampla.

Articolele de la Programare Neuro-Lingvistica si Analiza Tranzactionala nu imi apartin, le-am primit de la cineva care le-a descarcat de pe net. Dar cred ca si autorul lor ar fi vrut ca mai multi oameni sa aiba acces la aceste cunostinte!!!

Argumentarea in negocierile comerciale(3)

Un comentariu

Prescriptii ale unei argumentatii eficiente

Focalizarea pe nevoile partenerului
Argumentatia trebuie sa inceapă cu enuntarea celei mai importante nevoi a partenerului de negociere. Partenerul nu va urmari niciodata sa isi expuna nevoile reale, pentru a nu isi dezvalui punctele slabe. Una din sarcinile importante ale echipei de negociere consta in identificarea si formularea coerenta a nevoilor vitale ale partenerului. Aceste nevoi vor constitui, pe intregul parcurs al discutiilor, motivatia de negociere a partenerului. De aceea, pentru ca un argument să fie convingator, va trebui construit pe nevoia partenerului.
De ex. patronatul are nevoie sa isi pastreze angajatii cu o inalta calificare. Pe aceasta nevoie se va construi argumentul sindicatului: „Numai o conducere eficienta, ca dumneavoastră, va pune accent pe eficienta si pe competenta colectivului intreprinderii noastre, competenta care se reflecta in calitatea fiecarui produs al nostru. Cu siguranta, veti fi de acord cu o usoara crestere salariala de 20%, ca gest al recunoasteri competentei salariatilor si ca semn al eficientei dumneavoastra manageriale”.

Focalizarea pe avantajele partenerului
Am vazut faptul ca rezultatul unei negocieri se cladeste pe avantaje reciproce. In acest sens, trebuie identificate si expuse avantajele pe care partenerul le va avea in urma acceptarii unei oferte. Avantajele prezentate trebuie sa fie reale, pentru ca argumentatia să fie convingatoare – partenerul nu poate fi inselat în aprecierea avantajelor pe care le poate avea.
De aceea, inainte de negociere se va cauta un raspuns la intrebari de genul:
 Cum se pot mari castigurile partenerului ?
 Cum se pot reduce pierderile partenerului?
Se va aplica tactica morii hodorogite şi se vor repeta toate avantajele pe care partenerului le poate avea daca va accepta oferta.

Identificarea punctelor slabe ale argumentelor partenerului
A contra-argumenta inseamna a indica inconsistenta argumentului partenerului si a-l transforma în favoarea ta. Acesta actiune nu trebui sa il puna pe interlocutor intro lumina defavorabilă. De aceea,
contra-argumentarea se va realiza sub urmatoarea forma:
 Se va trece de partea partenerului, manifestand intelegere pentru nevoile sale si continuand ascultarea argumentului inconsistent.
 Se vor sublinia nevoile acestuia ca fiind reale si normale, dar se va releva punctul slab al argumentul care sustine aceste nevoi.
 Se va transforma argumentul in favoarea noastra si se va repeta oferta initiala, ca solutie la nevoile partenerului.
De ex. nevoia sindicatului este cresterea salariala,in timp ce a patronatului este cresterea calitătii produselor. Patronatul sustine nevoia sa prin cresterea timpului de munca. Sindicatul va putea avea următoarea reacţie: „Este absolut necesara, în condiţiile concurentei actuale, imbunatatirea calitatii produselor noastre. Iar propunerea dumneavoastra de a creste timpul afectat realizării acestor produse este interesanta. Trebuie insa sa va spun faptul ca problema principala in acest caz nu o reprezinta timpul afectat realizarii fiecarui produs, ci conditiile de munca in care produsul este realizat. Temperatura ridicata din unele sectii cat si elementele nocive care se gasesc acolo se repercuteaza negativ asupra fiecărui salariat. De aceea, pentru cresterea calitatii produselor este necesara montarea unor instalaţii de climatizare dar mai ales recunosterea conditiilor dificile de munca printro crestere salariala de 20%. Numai o mai buna motivare a angajatului, dublata printrun microclimat de muncă adecvat va conduce la cresterea calitatii produselor, calitate atat de necesara situatiei actuale”.

Limitarea ofertelor
După cum am vazut, negocierea inseamnă schimbul de oferte in vederea identificarii pozitiei de consens. Fiecare oferta propusa poate fi respinsa de partener, care, la randul sau, inainteaza o contraoferta.
In situatia in care exista oferte multiple, aceasta situatie se poate perpetua pe tot parcursul unei negocieri. Succedarea indelungata a ofertelor este contraproductivă deoarece nu indica partenerulului limitele intre care se situeaza pozitia de negociere. Experienta de negociere indica existenta unui numar optim de oferte, care se incadreaza intre oferta multipla sau alegerea unica: este vorba despre trei oferte. Partenerul va fi lasat sa aleaga intre acestea. Dacă situatia o va cere, se va introduce o alta oferta, dar se va retrage una dintre cele initiale.

Adaptarea tipul de argumentatie
După cum am văzut, argumentaţia eficientă se constituie la confluenţa dintre (pseudo)argumentarea de tip afectiv cu cea de tip logic. Argumentarea eficientă înseamnă îmbinarea celor două tipuri de discurs în funcţie de personalitatea interlocutorului:
 Dacă partenerul este o persoană „afectivă”, cu un răspuns emoţional important, oferta se va construi pe un argument predominant afectiv;
 Dacă interlocutorul este o persoană raţională, care încearcă să judece situaţia într-un mod detaşat, se va aplica o argumentaţie preponderent logică.

Avansarea argumentelor tari
Prima impresie, constituită în faza de debut a negocierii, are un mare impact asupra derulării ulterioare a procesului de negociere. În acest sens, argumentele pe care le avem la dispoziţie vor trebuie ierarhizate în fucţie de nevoile şi de personalitatea partenerului. Prezentarea argumentelor care sprijină oferta noastră se va face în ordinea rangului pe care acestea l-au primit.


Alternativa optimă la negociere

Procesul de negociere are drept moment final încheiarea unui acord care exprimă poziţia de consens şi nevoile reciproce ale partenerilor. Există şi situaţii în care poziţia de consens întârzie să apară şi negocierea evoluează spre o poziţie de ruptură.
Înainte de a începe o negociere se recomandă inventarierea alternativelor existente în situaţia în care conflictul nu poate fi rezolvat. Se va alege cea mai bună dintre alternative, care va fi şi alternativa optimă.
În situaţia în care negocierea pune în evidenţă una dintre cele două poziţii de ruptură şi nu se poate depăşi acest impas, se va compara ultima ofertă a partenerului cu alternativa optimă la negociere. În situaţia în care avantajele potenţiale oferite de alternativa optimă sunt inferioare ultimei oferte a partenerului, se va putea reconsidera această ofertă şi se va „coborî” propria poziţie de ruptură.
În aceste condiţii, puterea poziţiei de negociere este determinată şi de alternativa optimă la negociere. Cu cât alternativa pe care o avem este mai consistentă cu atât vom avea fundamentul unei poziţii de negociere mai ferme. Reversul acestei situaţii îl constituie riscul şi încărcătura afectivă corespunzătoare mizei disputate.

Savoarea vietii
Viata de zi cu zi, masini, fotbal, fete, baruri, cluburi, bancuri,stiri, comentarii,citate,music,movie,marketing, management, comunicare, negociere,etc

Argumentarea in negocierile comerciale(2)

Lasă un comentariu

2.1.4. Erori frecvente de argumentatie

Premise inconsistente
Se construieste un rationament pornind de la premise false.
De ex. patronatul afirma ca din cauza conditiilor dificile existente pe piata industriei respecive si a dificultatii de a realiza noi contracte nu se poate accepta o crestere salariala cu 20%.
In acest caz, daca premisele ar fi adevarate, concluzia ar fi justificata, insa realitatea arata ca industria respectiva se afla intro perioada de expasiune, in care se pot realiza fara dificultate noi contracte.

Argument circular
Concluzia prezentata de partener consta in reformularea unei premise a discutiei
. De ex. patronatul îsi justifica respingerea revendicarii de crestere a salariului în felul urmator: „Salariul trebuie sa fie stabil pentru ca intreprinderea sa fie stabila financiar. În concluzie nu putem accepta o crestere salariala”.
In acest caz concluzia afirma acelasi lucru cu premisa argumentului.

Atac abuziv la persoana
Se considera ca ceea ce sustine o anumita persoana este fals pentru ca acea persoana nu s-a dovedit a fi morala.
De ex. „Nu vom lua in consideratie argumentele dumneavoastra pentru ca nu sunteti o persoana corecta si ati folosit in scop personal bunurile organizatiei”.

Atac circumstantial la persoana

Se respinge argumentul unei persoane din cauza unei imprejurari in care se afla acea persoana:
„Nu putem accepta oferta dumneavoastra pentru ca nu reprezinta intersele organizatiei ci interesul personal de a ramane lider”.

Apel la emotii

Se realizeaza in scopul blocari unui argument.
De ex. „Cererile pe care le faceti vor conduce la distrugerea sistemului de productie si la accidentarea grava a multor salariati. Nu cred că doriti moartea colegilor dumneavoastra”.
Se apeleaza la frica si alte emotii negative pentru a respinge o revendicare.

Apel la orgoliu

Cineva este indemnat să fie de acord cu o cerere in schimbul unei gratificatii.
De ex. „Sunt sigur că veti accepta propunerea noastra deoarece numai o persoana inteligenta si-ar da seama de avantajele ofertei noastre”.
Persoana va fi considerata inteligenta numai in situatia in care va accepta oferta.

Apel la popor
Se solicita acceptare unei oferte prin invocarea apartenentei la acelasi grup, apartenenta considerata magulitoare.
De ex. „Sunt sigur că veti accepta oferta mea pentru ca in ciuda pozitiei pe care o ocup actualmente in patronat sunt un muncitor harnic si cinstit ca si dumneavoastra”.


Apel la autoritate

Opinia proprie este justificata prin apelul la o autoritate recunoscuta în domeniu.
De ex. „Oferta noastra este foarte avantajoasa deoarece respecta principii fundamentale de economie asa cum sunt enuntate de dl. Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale”.

Apel la traditie
Opiniile actuale sunt justificate printr-o situatie existenta in trecut. De ex. „In relatia noastra cu organizatia, niciodata nu am zabovit atat de mult asupra unei probleme, de aceea, este normal ca in acest moment sa acceptati oferta noastra”.

Pantă alunecoasa

Neacceptarea unei propuneri va produce consecinte neplacute sau chiar dezastruoase.
De ex. „Daca veti continua sa solicitati o crestere salariala de 20% nu vom mai putea sa ne platim furnizorii, ceea ce va insemna lipsa de materie prima si intrarea în somaj tehnic”.

Atentie abatuta
Se schimba tema discutiei dupa care se afirma ca a fost deja stabilita o concluzie discutiei initiale.
De ex. „discutia se poarta in jurul negocierii salariului „Doriti ca aceasta intreprindere sa va ofere salarii mai mari. Dar intreprinderea noastra este membru al miscarii internationale pe ramura, a contribuit si contribuie in continuare în mod fundamental la bunul mers al comunitatii noastre, organizand in fiecare an spectacole şi manifestari culturale. De aceea putem trece la urmatorul punct de pe ordinea de zi”.

Adversar fictiv
Este preluat argumentul partenerului de negociere si este transformat până cand devine „fictiv” si nu mai corespunde afirmatiei initiale.
De ex. „Spuneti ca doriti conditii mai bune de munca si respectiv montarea unor dusuri în sectie. Acest lucru inseamnă ca doriti sa transformati locul de munca in loc de odihna si ignorati interesele majore ale intreprinderii noastre. Nu vom fi niciodata de acord ca intreprinderea noastra sa devina un loc de odihna.”

Generalizare pripita
Se considera ca daca membrii unui grup au o anumita proprietate, acesta va fi caracteristica intregului grup.
De ex. „In functia mea de director, am cunoscut muncitori din uzina noastra si mi-am dat seama ca nu sunt competenti si nu realizeaza produse de calitate. Cum puteti solicita o retributie mai mare în conditiile in care muncitorii din uzina noastra dau dovada de incompetenta ?”

Cauza falsa
Este un argument prin care un anumit fenomen este considerat in mod gresit drept cauza altui fenomen.
De ex. „Intreprinderea noastra merge prost din cauza organizatiei si a cererilor nejustificate pe care le aveti. Cum doriti să fim de acord cu acordarea de prime cand dumeavoastra falimentati intreprinderea noastra?”
Apel la ignoranta
Propozitiile pentru care nu dispunem de un temei suficient trebuiesc luate cu titlu de ipoteze: aceastea nu pot fi nici sustinute şi nici infirmate. De ex. „Nimeni nu a dovedit pana acum faptul ca acordarea unei prime de Craciun va determina cresterea calitatii produselor. De aceea, nu este adevarat ca daca va vom acorda aceasta prima vom avea produse mai bune”.

Compozitie si diviziune
Aceasta eroare presupune ca in argument sa apara alaturi de un intreg si o parte a sa.
De ex. „Cunoasteti faptul ca starea financiara a noastra si a fiecarui angajat din intreprindere este dificila. De aceea si starea financiara a intreprinderii noastre este dificila si nu putem accepta o crestere salariala”.

Alternativă falsa
Se considera ca exista numai doua alternative ireductibile ale unei situatii.
De ex. „Daca nu acceptati oferta noastra, intreprinderea va ajunge in situatie de faliment. Nu exista nici o alta solutie”.

Savoarea vietii
Viata de zi cu zi, masini, fotbal, fete, baruri, cluburi, bancuri,stiri, comentarii,citate,music,movie,marketing, management, comunicare, negociere,etc

Argumentarea in negocierile comerciale(1)

Lasă un comentariu

Argumentarea in negocierile comerciale

Intreaga teorie a argumentarii se ocupa , sub aspect logic si retoric, de studiul discursului si tehnicilor de comunicare de natura sa creasca persuasiunea si puterea de convingere, ce pot conduce la adeziunea si asentimentul partenerului de negociere .
In negocieri, argumentarea constituie procedeul tactic de baza in sustinerea intereselor si obiectivelor partilor. Spre deosebire de argumentatia stiintifica , care se bazeaza exclusiv pe logica , cauzalitate si rationalitate , cea folosita in negocieri pune accentul pe manipularea unor avantaje reale sau imaginare aduse partenerului, asa cum pot ele fi vazute de pe pozitia sa .

Argumentele, in jurul carora se structureaza continutul mesajului, sunt dovezi aduse in favoarea unui punct de vedere care este conturat pe parcursul procesului de negociere.

Argumentele se construiesc prin:
1. referinta la sentimente (de ex.: „Noi ne stim de atata timp, crede-ma, nu pot sa fac nici o concesie!”).
2. apel la logica (exemplu: se demonstreaza faptul că o anumita suma nu ajunge pentru cosul zilnic al unei familii, luand în calcul toate elementele si costurile lor).
Corespunzator celor doua tipuri de constructii vom avea doua tipuri de argumentatie specifica si unul cu elemente combinate:

2.1.1 Argumentatia de tip afectiv
Este un discurs care se construieste pe folosirea frecventa a erorii numite apel la emotii. Valoarea (falsă) de argument a emotiei se refera la faptul că rascoleste si tulbura energii care aduc atingere capacitatii de concentrare si functionarii cognitive eficiente a partenerului. Acest tip de argumentatie este util partenerilor afectivi si instinctivi care se vor lasa mai usor atrasi în capcana apelului la emotie. Pseudo-argumentatia de tip afectiv nu se fundamenteaza pe informatie rationala si pe logica discursului. Logica devine secundara în folosul emotiei provocate de orator.
De ex.: „Romani sunt un popor de oameni harnici, inteligenti si primitori.
Pentru că suntem romani adevarati, nu putem accepta acest salariu prin care sa nu ne putem hrani nici macar copiii.
Domnilor, dumneavoastra sunteti romani, lasati-ne sa ne hranim copiii !
Revendicarea noastra este şi ultima noastra oferata, pentru ca este hrana copiilor nostrii !”

2. 1. 2 Argumentatia logica
Este discursul care se centreaza pe rationalitate si cauzalitate. De aceea, se adreseaza exclusiv palierului cognitiv al interlocutorului. In conditiile claritatii si ale simplitatii, discursul logic poate convinge cu usurinta. Una din structurile cele mai uzuale de argument logic este silogismul (este alcatuit din doua premise, cea majora (1), care contine predicatul logic, cea minora (2), care contine subiectul logic si concluzia (3), care deriva din premise si este alcatuita din subiect si predicat logic.
De ex.: 1. Piata tehnici de calcul este în crestere
2. Intreprinderea noastra furnizeaza componente necesare tehnici de calcul
3. Intreprinderea noastra esteiîn plina dezvoltare

2. 1. 3. Argumentatia eficienta
Este un tip de discurs care imbina atat (pseudo)argumente afective cat si argumente cu o structura logica. Este un compromis flexibil si adaptat oricarui tip de situatie, in care se face apel atat la ratiunea cat si la emotia interlocutorului. Imbinarea coerenta a ratiunii cu emotia reprezinta o modalitate eficitenta de persuasiune.
De ex.: Industria petrochimiei este o industrie a oamenilor bogati
Intreprinderea noastra este un actor important al acestui tip de industrie
Intreprinderea noastra este o intreprindere bogata
Si noi si dumneavoastra lucram in aceasta intreprindere
Prin urmare si dumneavoastra si noi trebuie sa fim oameni bogati.

Savoarea vietii
Viata de zi cu zi, masini, fotbal, fete, baruri, cluburi, bancuri,stiri, comentarii,citate,music,movie,marketing, management, comunicare, negociere,etc

Older Entries