2.1.4. Erori frecvente de argumentatie

Premise inconsistente
Se construieste un rationament pornind de la premise false.
De ex. patronatul afirma ca din cauza conditiilor dificile existente pe piata industriei respecive si a dificultatii de a realiza noi contracte nu se poate accepta o crestere salariala cu 20%.
In acest caz, daca premisele ar fi adevarate, concluzia ar fi justificata, insa realitatea arata ca industria respectiva se afla intro perioada de expasiune, in care se pot realiza fara dificultate noi contracte.

Argument circular
Concluzia prezentata de partener consta in reformularea unei premise a discutiei
. De ex. patronatul îsi justifica respingerea revendicarii de crestere a salariului în felul urmator: „Salariul trebuie sa fie stabil pentru ca intreprinderea sa fie stabila financiar. În concluzie nu putem accepta o crestere salariala”.
In acest caz concluzia afirma acelasi lucru cu premisa argumentului.

Atac abuziv la persoana
Se considera ca ceea ce sustine o anumita persoana este fals pentru ca acea persoana nu s-a dovedit a fi morala.
De ex. „Nu vom lua in consideratie argumentele dumneavoastra pentru ca nu sunteti o persoana corecta si ati folosit in scop personal bunurile organizatiei”.

Atac circumstantial la persoana

Se respinge argumentul unei persoane din cauza unei imprejurari in care se afla acea persoana:
„Nu putem accepta oferta dumneavoastra pentru ca nu reprezinta intersele organizatiei ci interesul personal de a ramane lider”.

Apel la emotii

Se realizeaza in scopul blocari unui argument.
De ex. „Cererile pe care le faceti vor conduce la distrugerea sistemului de productie si la accidentarea grava a multor salariati. Nu cred că doriti moartea colegilor dumneavoastra”.
Se apeleaza la frica si alte emotii negative pentru a respinge o revendicare.

Apel la orgoliu

Cineva este indemnat să fie de acord cu o cerere in schimbul unei gratificatii.
De ex. „Sunt sigur că veti accepta propunerea noastra deoarece numai o persoana inteligenta si-ar da seama de avantajele ofertei noastre”.
Persoana va fi considerata inteligenta numai in situatia in care va accepta oferta.

Apel la popor
Se solicita acceptare unei oferte prin invocarea apartenentei la acelasi grup, apartenenta considerata magulitoare.
De ex. „Sunt sigur că veti accepta oferta mea pentru ca in ciuda pozitiei pe care o ocup actualmente in patronat sunt un muncitor harnic si cinstit ca si dumneavoastra”.


Apel la autoritate

Opinia proprie este justificata prin apelul la o autoritate recunoscuta în domeniu.
De ex. „Oferta noastra este foarte avantajoasa deoarece respecta principii fundamentale de economie asa cum sunt enuntate de dl. Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale”.

Apel la traditie
Opiniile actuale sunt justificate printr-o situatie existenta in trecut. De ex. „In relatia noastra cu organizatia, niciodata nu am zabovit atat de mult asupra unei probleme, de aceea, este normal ca in acest moment sa acceptati oferta noastra”.

Pantă alunecoasa

Neacceptarea unei propuneri va produce consecinte neplacute sau chiar dezastruoase.
De ex. „Daca veti continua sa solicitati o crestere salariala de 20% nu vom mai putea sa ne platim furnizorii, ceea ce va insemna lipsa de materie prima si intrarea în somaj tehnic”.

Atentie abatuta
Se schimba tema discutiei dupa care se afirma ca a fost deja stabilita o concluzie discutiei initiale.
De ex. „discutia se poarta in jurul negocierii salariului „Doriti ca aceasta intreprindere sa va ofere salarii mai mari. Dar intreprinderea noastra este membru al miscarii internationale pe ramura, a contribuit si contribuie in continuare în mod fundamental la bunul mers al comunitatii noastre, organizand in fiecare an spectacole şi manifestari culturale. De aceea putem trece la urmatorul punct de pe ordinea de zi”.

Adversar fictiv
Este preluat argumentul partenerului de negociere si este transformat până cand devine „fictiv” si nu mai corespunde afirmatiei initiale.
De ex. „Spuneti ca doriti conditii mai bune de munca si respectiv montarea unor dusuri în sectie. Acest lucru inseamnă ca doriti sa transformati locul de munca in loc de odihna si ignorati interesele majore ale intreprinderii noastre. Nu vom fi niciodata de acord ca intreprinderea noastra sa devina un loc de odihna.”

Generalizare pripita
Se considera ca daca membrii unui grup au o anumita proprietate, acesta va fi caracteristica intregului grup.
De ex. „In functia mea de director, am cunoscut muncitori din uzina noastra si mi-am dat seama ca nu sunt competenti si nu realizeaza produse de calitate. Cum puteti solicita o retributie mai mare în conditiile in care muncitorii din uzina noastra dau dovada de incompetenta ?”

Cauza falsa
Este un argument prin care un anumit fenomen este considerat in mod gresit drept cauza altui fenomen.
De ex. „Intreprinderea noastra merge prost din cauza organizatiei si a cererilor nejustificate pe care le aveti. Cum doriti să fim de acord cu acordarea de prime cand dumeavoastra falimentati intreprinderea noastra?”
Apel la ignoranta
Propozitiile pentru care nu dispunem de un temei suficient trebuiesc luate cu titlu de ipoteze: aceastea nu pot fi nici sustinute şi nici infirmate. De ex. „Nimeni nu a dovedit pana acum faptul ca acordarea unei prime de Craciun va determina cresterea calitatii produselor. De aceea, nu este adevarat ca daca va vom acorda aceasta prima vom avea produse mai bune”.

Compozitie si diviziune
Aceasta eroare presupune ca in argument sa apara alaturi de un intreg si o parte a sa.
De ex. „Cunoasteti faptul ca starea financiara a noastra si a fiecarui angajat din intreprindere este dificila. De aceea si starea financiara a intreprinderii noastre este dificila si nu putem accepta o crestere salariala”.

Alternativă falsa
Se considera ca exista numai doua alternative ireductibile ale unei situatii.
De ex. „Daca nu acceptati oferta noastra, intreprinderea va ajunge in situatie de faliment. Nu exista nici o alta solutie”.

Savoarea vietii
Viata de zi cu zi, masini, fotbal, fete, baruri, cluburi, bancuri,stiri, comentarii,citate,music,movie,marketing, management, comunicare, negociere,etc